Botoșani are 72 de adăposturi civile, dar niciunul nu este pregătit pentru utilizare

Județul Botoșani are 72 de adăposturi civile, însă niciunul nu este considerat pregătit să protejeze populația în cazul unui atac. Senatorul Cătălin Silegeanu susține că situația impune înăsprirea legislației privind întreținerea și verificarea acestor spații.

Datele prezentate în răspunsul Ministerului Afacerilor Interne la interpelarea senatorului arată că 62 de adăposturi sunt nefuncționale, iar alte 10 pot fi utilizate doar parțial. În scenariul optimist în care întreaga rețea ar fi reabilitată, capacitatea totală de protecție ar ajunge la aproximativ 5.400 de persoane.

Silegeanu afirmă că raportul dintre populația județului și numărul de locuri disponibile ar însemna că doar o persoană din aproximativ 73 ar putea fi adăpostită. „Adunați-vă câte 73, apoi trageți la sorți; chiar dacă administrația locală reabilitează întreaga rețea, numai unul ar putea supraviețui sub pământ în caz de atac militar”, a declarat senatorul.

Responsabilități și cauze

Potrivit MAI, primarii trebuie să construiască, să întrețină și să păstreze adăposturile în stare de funcționare. Prefecții au obligația de a verifica periodic starea acestei infrastructuri.

Ministerul indică mai multe motive pentru degradarea spațiilor:

• lipsa fondurilor necesare pentru întreținerea adăposturilor;
• neîndeplinirea obligațiilor de către proprietari sau administratori;
• neaplicarea măsurilor stabilite pentru readucerea spațiilor la un nivel funcțional.

Senatorul a amintit că, după declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, Departamentul pentru Situații de Urgență a cerut, în 2022, verificări și planuri locale pentru adăpostirea populației. La acel moment, coordonatorul Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Botoșani declara că „cele mai multe spații sunt în regulă”, în timp ce municipalitatea nu alocase niciun leu pentru reabilitarea lor.

La nivel național, adăposturile civile ar putea primi mai puțin de 3% din populația României. În opinia lui Cătălin Silegeanu, județul Botoșani ajunge la aproximativ jumătate din această proporție.

„Ministerul de Interne recunoaște dezinteresul celor care răspund de adăposturi, apoi îi așază la rând pe proprietari, primari, prefecți și șefi de instituții, astfel încât fiecare să poată arăta spre următorul când cetățeanul găsește ușa încuiată”, a transmis senatorul.

Reacția după alerta de dronă

Discuția despre starea adăposturilor a fost reluată după ce, în urmă cu câteva zile, o dronă a intrat în spațiul aerian al României și a traversat zona Moldovei. Locuitorii din Iași, Vaslui, Neamț, Suceava și Botoșani au primit mesaje RO-Alert.

Aparatul a fost pierdut de radare la limita dintre județele Iași și Botoșani și s-a prăbușit ulterior în Republica Moldova, la aproximativ 25 de kilometri de granița cu România. „RO-ALERT-ul devine complet inutil când statul anunță primejdia, apoi lasă oamenii să-și salveze singuri viața”, a afirmat Silegeanu.

Senatorul spune că intenționează să propună reguli mai stricte, considerând că administrațiile locale nu respectă obligațiile legale. „Tocmai de aceea intenționez să înăspresc legea, fiindcă administrațiile locale par s-o calce în picioare. Nu putem rămâne fiecare pe cont propriu”, a concluzionat Cătălin Silegeanu.