Sari la conținut
MesageruldeBotoșani

Decizii și fapte din județ

MesageruldeBotoșani
Meniu
De ultimă orăSucevenii au pus Botoșaniul înaintea Sucevei într-o comparație între cele două orașe

Elena Ionescu

Febra musculară sau accidentare semnele care îți spun când să oprești antrenamentul

Învață să deosebești febra musculară de o accidentare și află ce semne impun oprirea antrenamentului și când este necesară o evaluare medicală.

Febra musculară sau accidentare semnele care îți spun când să oprești antrenamentul

Durerea apărută după efort nu înseamnă automat că antrenamentul a provocat o accidentare. Febra musculară este o reacție frecventă după un exercițiu mai intens, mai lung sau diferit de ceea ce face în mod obișnuit organismul, însă o durere apărută brusc în timpul mișcării poate indica o întindere, o ruptură musculară sau o entorsă. Diferența dintre cele două situații contează, deoarece continuarea antrenamentului peste o leziune poate întârzia recuperarea și poate agrava problema. Iată ce semne pot fi urmărite acasă și când este indicată o evaluare specializată.

Cum se manifestă febra musculară după efort

febra musculară după efort simptome și recuperare
febra musculară după efort simptome și recuperare

Febra musculară, numită și durere musculară cu debut întârziat, apare de obicei la câteva ore după activitatea fizică, nu în momentul în care se execută exercițiul. Disconfortul poate deveni mai evident în următoarea perioadă, după care se reduce treptat. Este întâlnită mai ales când o persoană reia sportul după o pauză, încearcă un exercițiu nou sau crește rapid intensitatea ori durata antrenamentului.

Senzația este, în general, răspândită în mușchii solicitați și seamănă cu o durere surdă, o rigiditate sau o sensibilitate la atingere. Pot apărea oboseala musculară, o scădere temporară a forței și o mobilitate redusă din cauza durerii, dar mișcarea nu este de regulă blocată complet. Activități obișnuite, precum urcatul sau coborâtul scărilor după un antrenament pentru picioare, pot deveni neplăcute fără să existe neapărat o leziune acută.

Febra musculară este asociată cu solicitarea fibrelor musculare și cu procesul local de adaptare și refacere. Este mai frecventă după contracții excentrice, în care mușchiul se contractă în timp ce se alungește, cum se întâmplă la coborârea greutăților, la coborâtul scărilor sau la alergarea la vale. Nu trebuie confundată cu acumularea de acid lactic, explicație folosită în trecut pentru această durere întârziată.

Durerea de accidentare are un debut și o localizare diferite

diferența dintre febra musculară și accidentarea sportivă
diferența dintre febra musculară și accidentarea sportivă

O accidentare apare frecvent brusc, chiar în timpul efortului sau imediat după o mișcare precisă. Persoana poate indica un punct clar în care doare, spre deosebire de febra musculară, care afectează mai difuz grupul de mușchi folosit. Exemplele de leziuni acute includ întinderea musculară, ruptura musculară și entorsa.

Caracteristică Febră musculară Posibilă accidentare
Momentul apariției La câteva ore după efort, cu intensificare ulterioară Brusc, în timpul mișcării sau imediat după aceasta
Localizarea Mai difuză, în mușchii solicitați Mai precisă, într-un punct sau pe o structură anume
Senzația Rigiditate, sensibilitate și durere la mișcare Durere acută, uneori însoțită de scăderea importantă a forței
Evoluția Se reduce treptat pe măsură ce musculatura se reface Poate persista, se poate agrava sau poate limita semnificativ mișcarea
Atitudinea față de antrenament Activitatea intensă se amână, iar mișcarea ușoară poate fi tolerată Efortul se oprește și este necesară evaluarea dacă simptomele persistă sau sunt intense

Umflarea, sensibilitatea și reducerea mobilității pot apărea și după o suprasolicitare musculară, motiv pentru care un singur simptom nu stabilește diagnosticul. Contează combinația dintre momentul apariției, intensitatea durerii, locul exact și modul în care evoluează problema. Dacă durerea a apărut în timpul unei repetări, al unei schimbări de direcție sau al unei aterizări, antrenamentul nu ar trebui continuat pentru a „testa” zona.

Semnele care cer oprirea antrenamentului

semne de accidentare după antrenament când trebuie oprit efortul
semne de accidentare după antrenament când trebuie oprit efortul

Regula practică este simplă: durerea care apare brusc și schimbă imediat felul în care persoana calcă, ridică brațul sau execută exercițiul nu trebuie ignorată. Oprirea nu înseamnă că leziunea este confirmată, ci că organismul are nevoie de protecție până când cauza este clarificată. Repetarea mișcării dureroase poate transforma o problemă mică într-una mai dificil de gestionat.

Este indicată o evaluare medicală atunci când durerea este intensă, localizată și nu se ameliorează, când apare o umflare evidentă sau când mobilitatea și forța scad mult. Aceeași recomandare se aplică dacă zona devine tot mai dureroasă în loc să se liniștească treptat ori dacă persoana nu își poate folosi normal membrul afectat. În astfel de cazuri, medicul poate decide dacă sunt necesare examinări suplimentare și un plan de recuperare.

Semnale care justifică întreruperea imediată a efortului sunt:

  • durere apărută brusc, în timpul unei mișcări precise;
  • senzație clară de înțepătură sau de „cedare” a zonei solicitate;
  • imposibilitatea de a continua exercițiul cu o tehnică normală;
  • scădere importantă a forței sau limitarea accentuată a mișcării;
  • umflare, sensibilitate locală pronunțată sau modificarea evidentă a funcției membrului.

Nu este recomandată autodiagnosticarea exclusiv pe baza faptului că durerea seamănă cu o febră musculară avută anterior. O persoană care se antrenează ocazional, reia activitatea după o perioadă de sedentarism sau schimbă tipul de exerciții poate avea dificultăți în a aprecia corect severitatea unei leziuni.

Ce poți face când simptomele seamănă cu febra musculară

recuperare după febră musculară și activitate fizică moderată
recuperare după febră musculară și activitate fizică moderată

Dacă durerea a apărut treptat, este răspândită în mușchii lucrați și permite mișcarea, primul pas este reducerea temporară a intensității. Odihna activă, prin mers ușor sau mobilizări blânde, poate fi mai potrivită decât un nou antrenament solicitant. Exercițiile care reproduc durerea trebuie lăsate deoparte până când rigiditatea și sensibilitatea se reduc.

Recuperarea este susținută de somn suficient, hidratare și mese regulate, cu aport adecvat de energie și proteine. Somnul redus, stresul și alimentația neregulată pot influența energia și felul în care este perceput disconfortul; informații utile despre acești factori se regăsesc în materialul despre somnul, stresul și mesele. Masajul ușor poate ameliora senzația de tensiune, dar nu trebuie să fie dureros și nu se aplică agresiv peste o zonă umflată sau suspectă de accidentare.

Revenirea la antrenament se face gradual, după ce mișcările obișnuite pot fi executate fără durere importantă și fără compensări. Încălzirea înainte de efort și creșterea progresivă a intensității reduc riscul unei suprasolicitări, mai ales după o pauză sau atunci când sunt introduse exerciții noi. O brățară fitness poate oferi indicii despre activitate și recuperare, însă cifrele sale nu pot stabili dacă o durere este febră musculară sau accidentare.

Dacă nu este clară cauza durerii, dacă aceasta persistă ori dacă apar umflarea și pierderea forței, antrenamentul trebuie oprit și este recomandată o consultație de specialitate. Pentru antrenamentele următoare, notează exercițiul care a declanșat problema, momentul apariției și evoluția simptomelor, deoarece aceste detalii pot ajuta la evaluare.

Alege intensitatea în funcție de nivelul actual de pregătire, nu de performanța dintr-o perioadă anterioară, și lasă musculatura să se refacă atunci când durerea se reduce treptat, nu atunci când este forțată să suporte încă un antrenament. Durerea bruscă, localizată sau însoțită de pierderea funcției merită evaluată medical, chiar dacă a apărut în timpul unei activități obișnuite.

Continuă lectura

Tot din Lifestyle